Izbucnirea și Extinderea revoluției

Programatic, Alba-Iulia s-a aflat în fruntea Revoluției din 1989

Documente programatice

Este important de subliniat că Alba-Iulia este singurul oraș care poate dovedi cu documente (depuse la Muzeul Unirii, alături de steagul purtat în noaptea respectivă în fruntea mulțimii, fotografii și o casetă filmată edificatoare cu manifestația din fața sediului PCR județean și discursurile liderului revoluționarilor, și chiar hainele purtate de acesta atunci) că Revoluția a fost anti-comunistă și nu doar anti-ceaușistă. Fără îndoială Timișoara este port-stindardul mișcării revoluționare din România în decembrie 1989. Numai că Proclamația Frontului Democratic Român, constituit la Timișoara la primul punct condiționează dialogul cu Guvernul privind măsurile de democratizare a țării de demisia lui Nicolae Ceaușescu și atât (anexa 5). În discuțiile purtate în grupul lui Lorin Fortuna acceptat ca lider al revoluționarilor, s-a vehiculat și propunerea ca Ceaușescu să fie înlocuit cu Ion Iliescu. Nu s-a vorbit de demisia Guvernului și nici de desființarea PCR, chiar dacă s-au cerut alegeri libere. Acest document a stat, și stă încă la baza acțiunii denigratoare a forțelor revanșarde, care pedalează pe ideea că poporul nu a cerut schimbarea regimului, întrucât Revoluția a fost doar anti-ceaușistă și nu anti-comunistă. Plus că Ion Iliescu și-a început discursul după preluarea puterii cu „Ceaușescu a întinat idealurile sfinte ale socialismului...”. Ideea este foarte periculoasă în acest moment istoric greu când sondajele de opinie atestă că 48% la sută din populație afirmă că era mai bine în comunism iar unul din doi români sunt nostalgici. Presa națională (Zig-zag) subliniază importanța programatică a Alba-Iuliei în revoluția română. (anexa 11) În acest context capătă o importanță fundamentală Platforma Frontului Patriotic Libertatea format la Alba-Iulia în 21 decembrie 1989 cuprindea la primul punct: „Demisia necondiționată și imediată a întregului aparat central de partid și de stat (anexat 6 copia). Platforma în 9 puncte a fost scrisă în noaptea de 21 spre 22 decembrie de Mihai Babițchi și a fost citită în dimineața zilei de 22 decembrie orele 8, mulțimii masate în fața sediului Consiliului județean PCR Alba, fiecare punct fiind însoțit de urale. Mulți plângeau de bucurie. Platforma, cu precizarea orei când a fost scrisă( 05 – 08 în noaptea de 21 spre 22 decembrie), în original (copie anexa 7) se află la Muzeul Unirii. La pct.6, Platforma cuprindea: „Constituirea unui comitet de cetățeni care să supravegheze până la alegeri, desfășurarea activității organelor locale de partid și de stat. Această comisie va avea dreptul să pună și să i se răspundă la orice întrebări privind problemele de interes public”.

Se cerea în continuare eliberarea imediată a deținuților politici, garantarea inviolabilității manifestanților, îmbunătățirea imediată a aprovizionării populației cu alimente, medicamente, asigurarea unor condiții normale de locuit (căldură, lumină, apă caldă etc.). Primul secretar a acceptat controlul Comitetului de cetățeni și a emis în scris un document în acest sens. Documentul, botezat ad-hoc „Împuternicire” (anexa 8) prin care accepta controlul cetățenilor asupra puterii într-un moment în care Ceaușescu se afla încă la conducerea statului este unicat în România. La orele 12, după plecarea lui Ceaușescu, liderul Babițchi a completat Platforma – Program a FPL. Întreaga noapte se strigase : „Jos Ceaușescu!”, „Libertate”. „Jos comunismul!” iar din steagul României purtat de manifestanți se decupase sigla RSR. Este clar că poporul se săturase de comunism. Așa că primul punct al Platformei –Program a devenit: 1. Începând cu data de 22 decembrie 1989, comitetele județean, municipale, orășenești și comunale de partid de pe raza județului își încetează activitatea. Iar următorul punct: „2. Rămân în frunte, ca organe ale autorității puterii de stat consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, precum și organele lor executive”. A fost aleasă această formulare („de pe raza județului...”) întrucât la ora respectivă nu se știa ce se întâmplă în restul țării. Întrebat ulterior, Mihai Babițchi a spus că dorea – până la limpezirea situației din țară - să facă din județul Alba, după modelul cantoanelor elvețiene o entitate independentă în care să aplice cerințele Platformei politice a FPL, asta ca un exemplu de urmat pentru întreaga țară. De aceea a și început prin reorganizarea comerțului, a industriei locale, a desființat Direcția agricolă și a luat o seamă de măsuri administrative pentru a face cât mai ușoară tranziția de la un sistem economic neperformant într-unul eficient și prosper, cu suferințe cât mai mici pentru populație. A numit noi conducători la Poliție și Siguranță (prima denumire după Revoluție a fostei Securități, viitorul SRI), a schimbat unii directori de întreprinderi și a împiedicat schimbarea celor competenți. Pct. 3. „Funcționarii acestor organisme rămân să-și exercite atribuțiile conform legii până la organizarea de alegeri libere, ca o necesitate a desfășurării normale a vieții și activității economice și sociale”. Urma că ziarul „Unirea” devine organ al Frontului Patriotic Libertatea, gărzile patriotice își diversifică acțiunile etc. Între timp nenumăratele delegații străine care vizitau zilnic Alba-Iulia, au prezentat în presa străină momentul revoluționar din Alba-Iulia. O parte din articole ne-au fost trimise.(Anexa 9, Anexa 10)